EVERYTHING CHIC IS FRENCH

Când vine vorba despre eleganță, francezii sunt la un nivel mult mai înalt ca restul lumii. Au acel “je ne sais quoi” pe care nu îl pot exprima exact în cuvinte.

Dacă vorbim despre automobile franțuzești, ei bine, Citroën este marca despre care eu cred că are acel aer elegant, acel aer de parcă un astfel de automobil este mereu pregătit să pășească pe covorul roșu. Și chiar dacă toată lumea probabil este de părere că o dubiță nu poate fi elegantă prin definiție, eu cred că francezii au reușit să facă cumva ca până și mutatul unor cutii să pară un lucru al naibii de elegant.

Volkswagen avea în anii ‘50 cea mai hipiotă dubiță, care părea oricând gata să dea o fugă până la malul mării și să privească liniștită cel mai romantic apus. Citroën, pe de altă parte, avea cu siguranță cea mai elegantă dubiță. Definit în general de eleganță, Citroën alegea, chiar și în momentul în care era nevoie să transporte obiecte de dimensiuni mai mari, să fie cel mai stilat din clasa sa. Astfel, în 1947 s-a lansat Citroën H Van – pentru ca fiecare cutie să fie transportată în cel mai elegant mod posibil.

Cunoscută sub denumirea H Van, Type H, H-Type sau HY, dubița a fost produsă de producătorul francez între 1947 și 1981 într-un total de 473,289 de unități, în fabrici din Franța și Belgia. Cele mai multe au fost vândute în Franța, Belgia și Olanda, dar a existat și un număr foarte mic de unități fabricate pentru Anglia, cu volanul pe partea dreaptă. Piața germană a fost în schimb cucerită de un concurent cheie, Volkswagen Type 2 și, de asemenea și de DKW Schnellaster, o dubiță direct comparabilă cu Type H.

În ceea ce privește partea mecanică, Type H împărțea același motor, aceeași cutie de viteze și multe alte piese mici cu alte modele Citroën. Motorul și cutia de viteze erau aproape identice cu cele de pe Traction Avant și ulterior de pe DS, farurile erau identice cu cele de pe modelul 2CV, în timp ce vitezometrele au fost împrumutate succesiv de la Traction Avant și de la Ami 6. 

În timp ce motorul cu patru cilindri și cutia de viteze cu trei trepte deloc sofisticată ofereau o viteză maximă modestă de puțin sub 100 km/h, structura șasiului și a suspensiilor oferea calități impresionante când venea vorba despre ținuta de drum a unei dubițe.

Dacă vorbim despre design, acesta s-a schimbat foarte puțin din 1947 până în 1981. Vehiculele au păsărit fabrica Citroën cu doar trei stiluri de caroserie: autoutilitară standard închisă, o versiune pick-up și o caroserie decupată, care mergea către carosieri non-Citroën și constituia baza pentru camioane pentru vite sau alte variante. Versiunea de bază avea o lungime totală de 4,26 metri, dar vehiculele erau disponibile și într-o versiune cu ampatament mărit, cu o lungime totală de 5,24 metri.

“Nu există nici un cuvânt în engleză pentru chic” spunea regretata creatoare de modă americană Elizabeth Hawes. “De ce ar trebui să existe? Tot ce este chic este, după legendă, franțuzesc. Poate că totul chic este în realitate franțuzesc”. Elizabeth Hawes avea dreptate – tot ce este chic este franțuzesc. Pentru că, prin definiție, francezii știu cum să fie eleganți chiar dacă în ziua respectivă trebuie doar să mute niște cutii.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: